miercuri, 8 iulie 2009

M is for pula Mea

Ba, in fond, ce-i MTV-ul asta? E o labareala infecta unde se aduna toti jegosii care si-au dat seama alaltaieri ca au voce? Sau poate ca-i o subtila miscare anti-cultura, ce propaga doar naivitatea si mondenul de doi lei? O fi cumva o brambureala plina de emisiuni care mai de care mai stupida si fututa? De ce pizda ma-sii exista emisiuni de genul "hai sa lasam un punker nespalat sa-ti cotrobaie prin tampoanele folosite, si pe baza cumulului de chiloti nespalati, sa te aleaga pe tine, draga mea domnisoara "? De ce dracu' dau ei wrestling pe post? De ce imi baga mie pe gat partea infecta a culturii americane? Ca e "cul" si la moda? Cred ei ca am eu vreo durere in cur fata de cum se imbraca ratatii de 15 ani in America, sau ca am vreun interes in a afla ca exista parinti in cautare de prietena noua pentru fiul lor? Da-i, ma, in pula mea, si cu ei sa se duca'n pula mea si handicapatii care decid ca astfel de cacaturi pot aparea pe post! Se cheama MTV, adica Music Television, nu RTV, Retarded Television.

Eu cand dau pe postul asta si-mi las televizorul pornit, in timp ce beau o bere prin casa, nu vreau sa aud pizde proaste certandu-se, sau copchile pline de cosuri care-si sarbatoresc magnifica si sclerozata varsta de 16 ani. Vreau sa aud muzica, ma'ntelegi? Si daca tot o aud, vreau sa si vad topuri facute cu capul de pe umeri, nu cu capul pulei. Nu vreau sa fiu intoxicat cu o tampita a carei cerere in casatorie a fost o palma dupa cap, adica Rihanna, sau cu o drogata care mai are putin si-si pierde articulatiile printre seringi, adica Amy Winehouse (ce nume.. cum pula mea sa te cheme casa de vin?). In acelasi timp, chiar nu ma intereseaza formatiile de rahat pe care le promovati, constituite din douazeci de pizde dintre care doar una singura canta (a se vedea Pussycacat Balls) si nici nu ma prea intereseaza de Laurentiu Puță sau Marius Moga, care, oricat s-ar chinui, vor scoate intotdeauna melodii facute pe aceleasi principii ca manelele.

Observ ca muzica buna apare pe MTV numai cand moare cineva. Numai cu ocazia asta mai dau si eu de-o formatie consacrata, numai cu ocazia asta mai realizez ca inainte sa se nasca Britney Spears mai vedeai un Depeche Mode, un G&R, un Dire Straits, un Deep Purple, un Queen, si lista poate continua dureros de mult. S-ar parea ca, daca mai vreau muzica buna de-acum inainte, trebuie sa ma duc sa-l omor personal pe Dave Gahan. Hm..

Mi-e dor de vremurile cand dadeai drumul la televizor si nu gaseai nimic. Intr-adevar, era si asta motiv de indignare, dar treceai peste, cu gandul ca acusi ajunge cablul si la tine, si-ai sa stai cu ochii beliti in ecran zi si noapte, si-ai sa schimbi bateriile la telecomanda de trei ori pe luna. Ghici ce? A venit cablul, si din Nimic, Dumnezeul putin beat al televizunii a creat Tot. Tot ce? Sa vedem..

Tot ce tine de transformatul datului cu parerea ( in contexte cu totul nepotrivite ) in sport national. Fiecare cutremur, fiecare caine mort, fiecare copac cazut peste o masina, fiecare muc facut biluta in Camera Deputatilor, fiecare cafea bauta de un politist beat, fiecare ministru care a dat o muie la curve, totul s-a transformat in imensa actiune a unui cleste si mai imens de-a smulge din gura oricui o opinie. Nimic nu mai este prezentat clar. Nimeni nu mai moare pe bune. Cu totii murim de cel putin cinci ori, daca avem ghinionul sa ne apara moartea la televizor. Pe un post a cazut peste capul nostru o bara de metal de cinci metri. Pe celalalt, in loc de bara de metal, va fi o scandura plina cu tepi. Pe altul, de fapt pe scandura cu tepi metalici, fiecare tep va avea cinci metri. Pe un altul, se va face chiar si reconstituirea povestii, intr-un program de animatie de-acum zece ani, si vom putea cu totii sa ne dam seama cum a fost posibil ca douazeci de ghimpi metalici, fiecare de cinci metri lungime, sa ne perforeze gatul si apoi sa se opreasca in pula. Dar nici macar atat nu e de ajuns. Ideal ar fi sa sunam toti specialistii in scanduri, si sa-i cerem fiecaruia opinia. Este sigura manevrarea unei scanduri? Mai putem merge pe strada linistiti? Ar fi cazul sa bagam imagini cu apocalipsa din 2012? Oare ar merge si o bucata mica din Final Destination? Nu cumva ar trebui sa fim in direct si cu un doctor? Domnule doctor, explicati-ne, va rog, ce se intampla atunci cand un viezure portocaliu imi suge pula? Pot sa mor? Pot sa raman insarcinat? Ah, informatie de ultim moment, venita direct de la trimisul nostru special la net-cafe-ul din vale. S-ar parea ca de fapt nu a murit nimeni, a fost o alarma falsa, a fost textul tradus gresit de catre Google. Stati aproape, in scurt timp vom vorbi despre un nou peste descoperit in Golful Spirtos. S-ar parea ca acest peste poate respira, atentie, senzational, in apa!

Tot cu aceasta ocazie, Dumnezeul ala putin beat al televiziunilor a mai creat si genul ala de prostie molipsitoare. Au aparut, astfel, violurile, drogatii, crimele si raufacatorii ce stau in spatele fiecarui copac, gata sa te prinda si sa te futa. A aparut, astfel, panica generala, isteria in masa a credulilor care nu mai ies din casa, de frica sa nu le cada un bolovan in cap, sau sa nu le fure careva samponul anti-matreata, abia cumparat. A inceput moda crucii. Din ce in ce mai des isi fac oamenii cruce, vazand numai roti de camion peste capul copiilor, numai femei violate cu furca, numai tarani beti care-si bat caii. Cu cat e repulsia mai mare, cu atat e si dependenta de catastrofe, mai mare. Daca omul vede la televizor ceva tragic, violent, ce tinde sa-i zdruncine increderea in umanitate, nu va schimba postul, ci va astepta ceva si mai tragic si mai violent, pentru a se asigura ca se poate si mai rau, pentru a se asigura ca el inca e viu, si tot raul e spre bine.

Si ca sa nu va mai plictisesc prea mult, am sa incep sa enumar, pe scurt alte cacaturi create de televiziu...pardon, de telespectatori:

Telenovelele, sau filmul fute viata. Scuza universal valabila? Sunt inspirate din realitate. Din realitatea lu' ma-ta, ca in familia mea nu si-a tras-o inca nimeni cu sor'sa, sau cu vecinul de palier, care de fapt era bunicul ei, care de fapt era in acelasi timp si sotul colegei de serviciu a lui Jose Armando, care era gay.

Filmele porno. Care-s toate la fel, fix aceeasi poveste, niciodata nimic interesant. Acelasi cadru zoom-uit pe o pula care intra intr-o pizda. Sau intr-o gura. Sau intr-un cur. Sau intre niste țâțe. Sau intr-o capra. Sau de fapt țapul fute o tipa. Sau poate ca tipa se caca in gura altei tipe. Sau poate ca fac o omleta din cacat, pisat si sloboz, iar apoi o mananca la micul dejun. Neimportant. Ideea principala ramane ca toate sunt la fel.

Dedicatiile prin SMS. Care-s orice, numai scrise intr-o singura limba, nu-s. Sau daca sunt, sub nici o forma nu e limba romana. Sunt, nu sunt, important e ca toate suna ceva de genul “pt pretena mea kre estem o dragutza shy t pup moolt!”. Hai, da-te-n pula mea!

Emisiunile plicticoase despre cine a tras in '89. A tras pula mea, conteaza cine? Care-i problema, traiesti tot in comunism, n-ai rezolvat nimic, stai jos, ai doi. Si pe viitor schimba-ti musamaua aia din bucatarie, ca nu mai disting floricelele de petele de ulei. Cacatule.

Emisiunile deloc plicticoase despre cum a murit Elodia in timp ce făta un ied in Padurea Neagra. Deloc plicticoase deoarece niciodata nu se vorbeste despre tema principala a emisiunii, ci, de fiecare data se descopera cate o afacere auxiliara care implica paruieli intre pizde, visand la celebritate.

Publicitatea, care, in functie de post, tine intre 1 si 20 de minute. Norocul alora de la “Dansez pentru un handicapat”, ca de n-ar fi publicitatea, ar tine emisiunea doar o ora, in loc de cinci. Era sa uit de reclamele Vodafone, total ilogice si incredibil de paralele. Nu, pe bune. Care-i faza cu ariciul ala si blonda fara cur? Nu inteleg, sa moara tot IQ-ul meu subunitar de ma prind.

Notiunea de HD. Si inghesuiala taranului in Carrefour, sa mai faca o rata la banca, numai sa-si ia un televizor din ala hașde. Si sa afle abia la o zi dupa ce l-a cumparat ca notiunea de HD nu prea exista la noi in tara, asta daca nu cumva vrea sa se uite pe TVR1 la “Atentie, se canta!”. Na, pula mea, teapa, fraiere.. cumpara-ti si tu un dvd cu Rambo, si baga-l de fiecare data cand vin agresorii la tine in vizita. O sa-ti iasa HD-ul pe ochi, garantat.

Mi-ar fi dor si de vremurile cand nu prea aveai de ce sa te plangi, cand viata era frumoasa, porcii erau curati, vacile se mulgeau manual, Maria ramanea insarcinata in capita de fan, Ionel Teodoreanu cheltuia banii lu' ma-sa pe vin si tigari, tigarile le luai de la altii, apa n-avea clor, rinichii nu erau de vanzare, crestea iarba in mijlocul strazii, tiganii reparau carute si evreii erau croitori. Da' se pare ca m-am nascut in alt secol, si nostalgia asta e cam falsa. Asa ca tot ce-mi ramane acum de facut e sa beau. Noroc!

1 comments:

Ck spunea...

oo dar vai, cineva care crede ca şi mine, că televizorul îndobitoceşte !

brava ! toată stima.

Trimiteți un comentariu

Noi nu cenzuram. Cel mult, ne futem pe commentul tau!